Soclul cu fragmente de rocă lunară și drapelul românesc
Fabricant: NASA
Texte: Cornel Constantin Ilie
Foto: Marius Amarie
FRAGMENTELE DE ROCĂ LUNARĂ
Din cantitatea de mostre lunare colectate de membrii echipajului Apollo 11 o parte au fost dăruite, de către oficialitățile americane, reprezentanților diferitelor state ale lumii. România a primit, din partea președintelui Richard Nixon și a echipajului misiunii Apollo 11, patru mici fragmente de rocă, încastrate într-un glob de celuloid; pe același soclu cu fragmentele se află un drapel tricolor (fanion) care a fost dus pe Lună de astronauții americani. Soclul de lemn are atașate două plăcuțe cu inscripțiile: „Presented to the people of the Socialist Republic of Romania by Richard Nixon President of the United States of America” și „This flag of your nation was carried to the Moon and back by Apollo 11, and this fragment of the Moons surface was brought to Earth by the crew of that first manned lunar landing”. În patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României se află și alte obiecte legate de cucerirea spațiului: imaginea care conține transcrierea mesajelor de bunăvoință ale liderilor statelor lumii, aflate pe discul de silicon lăsat pe lună de Neil Armstrong; o fotografie cu autografele lui Charles Conrad, Alan L. Bean și Richard F. Gordon, membrii achipajului misiunii Apollo 12, oferită de astronauți în timpul vizitei în România în 1970; un cub de celuloid cu un mesaj al lui Allan B. Shepard, comandantul misiunii Apollo 14; macheta unui modul lunar și un colaj (efigia zborului Apollo 17, drapelul României și autografele astronauților Eugene Cernan, Ronald E. Evans, Harisson Schmitt), oferite de Eugene Cernan cu prilejul vizitei în România în anul 1974.
APOLLO 11 - PRIMA ASELENIZARE
Apollo 11 a fost prima misiune spațială în urma căreia omul a pășit pe suprafața Lunii. A fost, în același timp, cea de-a cincea misiune cu echipaj uman din Programul Apollo, gestionat de NASA, și a treia care a plasat oameni pe orbita lunară. Lansată pe data de 16 iulie 1969, misiunea era constituită din Neil Armstrong, comandantul misiunii, Michael Collins, pilotul modulului de comandă „Columbia” și Eugene „Buzz” Aldrin Jr., comandantul modulului lunar „Eagle” („Vulturul”). Pe 16 iulie 1969, la ora 9.32 GMT, o rachetă Saturn V a fost lansată de la Centrul Spațial Kennedy. Racheta a intrat pe orbită 12 minute mai târziu. După ce a mai parcurs o dată și jumătate orbita Pământului, naveta a fost plasată pe traiectoria spre Lună. Peste încă 30 de minute, modulul de comandă, având în componența sa modulul lunar, s-a despărțit de ultimele elemente ale rachetei Saturn V. Pe 19 iulie, Apollo 11 a trecut pentru prima dată prin spatele Lunii, intrând în orbita lunară. Au urmat 30 de orbitări, timp în care echipajul a văzut situl de aselenizare, în sudul Mării Liniștii (Mare Tranquillitatis). Pe 20 iulie 1969, modulul lunar „Eagle” s-a separat de modulul de comandă „Columbia”, începând coborârea spre Lună. Traversarea punctelor de reper s-a făcut cu patru secunde mai repede decât era programat, astfel că aselenizarea a avut loc la o distanță de câțiva kilometri de locul stabilit. În momentul în care modulul a atins solul lunar, Armstrong a rostit: „The Eagle has landed” („Vulturul a aterizat”). Luni, 21 iulie, la ora 02:51 GMT, Armstrong a început coborârea pe suprafața Lunii. Cel puțin 600 de milioane de telespectatori au urmărit acest moment istoric. Armstrong a pășit pe Lună, (moment în care a spus cuvintele intrate în istorie: „UN PAS MIC PENTRU [UN] OM, UN SALT URIAȘ PENTRU OMENIRE”), fiind urmat, la scurt timp, de „Buzz” Aldrin. După ce astronauții americani au montat steagul SUA în solul lunar, au avut o discuție cu președintele Richard Nixon printr-un telefon radio-transmițător, convorbire caracterizată de Nixon drept „cea mai importantă convorbire telefonică făcută din Casa Albă”. A urmat montarea echipamentului științific, ce includea un seismograf pasiv și un laser retro-reflector de mare distanță. Armstrong și Aldrin au făcut fotografii și au colectat mostre de pe suprafața Lunii. Multe din activitățiile extravehiculare au durat mai mult decât se preconiza, așa că au trebuit să renunțe la jumătate din timpul activității de recoltare a rocilor, căreia i-au fost alocate 34 de minute. După aproximativ 2 ore și jumătate petrecute pe suprafața lunară, cei doi astronauți au revenit în modulul lunar și, după câteva ore de odihnă, au început ascensiunea spre modulul de comandă „Columbia”, având la bordul „Vulturului” 21,5 kilograme de mostre de pe Lună. Armstrong și Aldrin au lăsat pe Lună, printre altele, o placă pe care se afla o înscripție și semnăturile astronauților și a președintelui Richard Nixon. Inscripția era „Here Men From The Planet Earth First Set Foot Upon the Moon, July 1969 A.D. We Came in Peace For All Mankind” (Aici Oameni De Pe Planeta Pământ Au Pus Pentru Prima Dată Piciorul pe Lună, Iulie, 1969, d.Hr. Venim Cu Gânduri Pașnice în Numele Omenirii Întregi). De asemena, au mai lăsat și un săculeț conținând o replică din aur a unei ramuri de măslin și un disc de silicon conținând mai multe mesaje de bunăvoință din partea mai multor președinți americani, alături cele ale altor 73 de lideri de stat. Pe 24 iulie 1969, ora 16.50 GMT, modulul de comandă „Columbia” a revenit pe Pământ, aterizând în Oceanul Pacific de unde, membrii echipajului au fost recuperați de portavionul USS Hornet.
NEIL ALDEN ARMSTRONG
5 august 1930 – 25 august 2012
Astronaut american, pilot de teste, primul om care a călcat pe Lună. A fost pasionat de zbor de la o vârstă fragedă și a obținut licența de pilot la vârsta de 16 ani. În 1947, Armstrong a început studiile în inginerie aeronautică la Universitatea Purdue, cu o bursă de la US Navy. A întrerupt studiile în 1949, când a fost chemat să slujească în războiul din Coreea. Armstrong a zburat în 78 de misiuni de luptă în timpul acestui conflict militar. El a părăsit serviciul în 1952, și a revenit la colegiu. Câțiva ani mai târziu, Armstrong s-a alăturat Comitetului Național Consultativ pentru Aeronautică (ANCA), care mai târziu a devenit Administrația Națională a Aeronauticii și a Administrării Spațiului (NASA), fiind pilot de încercare și inginer. Primul său zbor spațial a fost ca pilot comandant al misiunii Gemini 8 în 1966. În aceasta misiune, el a executat prima conectare a două nave spațiale, împreună cu pilotul David Scott. Cea de a doua și ultima misiune spațială a lui Armstrong a fost cea de comandant al misiunii de aselenizare Apollo 11 din iulie 1969. La scurt timp după acest moment istoric, Armstrong a anunțat că nu va mai zbura niciodată în spațiul cosmic; de altfel, în 1971 și-a dat demisia din NASA. A fost apoi profesor la catedra de Inginerie Aerospațială a Univeraității din Cincinnati (post la care a renunțat în 1979). Armstrong a făcut parte din comisiile care au investigat incidentele aero-spațiale (Apollo 13, în 1970, și Challanger, în 1986), dar s-a implicat și în afaceri (a făcut parte din consiliile de administrație ale unor companii importante). A încetat din viață pe 25 august 2012, la Cincinnati (Ohio), la vârsta de 82 de ani.
