Harta Moldovei sau Harta Bauer. Un important document cartografic
Text: Mihai Florea
În anul 2018, Muzeul Național de istorie a României a reușit să achiziționeze un important document cartografic, compus din 6 planșe folio de dimensiuni mari. Era vorba despre Harta Moldovei, care este cunoscută mai ales drept „Harta Bauer”, după numele autorului său.
În fapt, harta este compusă din 6 planșe realizate astfel încât să formeze împreună harta întregului Principat al Moldovei, în limitele teritoriale ale vremii (jumătatea secolului XVIII). Și, numai amintind dimensiunile urmelor plăcii de gravură utilizată pentru o planșă (89,5 x 57 cm), ne dăm seama cât de mari sunt planșele. Astfel, dacă vom lua în considerare întreaga suprafață gravată se ajunge la aproximativ 180 x 171 cm. În acest spațiu, autorul a reușit să introducă nenumărate detalii de interes topografico-militar, beneficiind de datele culese din teritoriu cartografiat direct sau indirect. Din acest punct de vedere, harta prezintă încă un interes cel puțin documentar, chiar dacă ne situăm la mai bine de 200 de ani de la apariția sa. Și dacă se ia în calcul și micul tiraj de care s-a bucurat (se bănuiește că nu s-au tipărit mai mult de 300 de exemplare), acest lucru îi crește valoarea ca document, deși planșele se pot consulta în mai multe biblioteci mari din Europa (Franța, Spania, Germania, Austria, Italia, România).
Pentru publicul de azi poate să pară o curiozitate să privească o hartă detaliată a Moldovei, din a doua jumătate a secolului XVIII, având drept autor un ofițer din armata imperială a Rusiei, cu nume de rezonanță germană (prusacă), care prezintă un proiect cartografic despre conflictul militar între Rusia și Imperiul Otoman, dar care are textele explicative în limba franceză. Și dacă mai punem la socoteală și bogatul ornament care ocupă aproape în întregime planșa cinci (stânga jos), decor care amintește de opulența decorativă a stilului rococo, înțelegem pe deplin atracția aproape magnetică pe care o are documentul nostru. Desprinzând rând pe rând istoriile acestei hărți refacem în câteva fraze povestea care a dus, în cele din urmă, de la un conflict militar, la exponat în cadrul muzeului.
Autorul, Friedrich Wilhelm (von) Bauer (Baur, Bawer, von Buer) (1731/34-1783) este un personaj care se face remarcat abia după cea de-a doua carieră militară, pe care și-o începe odată cu invitația făcută de Majestatea Sa, Ecaterina a II-a a Rusiei (supranumită și cea Mare), în 1769, de a se alătura contelui Piotr Alekandrovici Rumyantsev, comandantul armatei ruse. Rusia se afla în război împotriva Imperiului Otoman (este vorba de războiul ruso-turc desfășurat între 1768-1774). În conflictul dintre cele două mari puteri ale vremii, generalul Bawer se va remarca mai ales în ceea ce privește lucrările inginerești. Ulterior, dedicându-și timpul activităților editoriale, Bawer a publicat o lucrare memorialistică despre țările române: Memoires historiques et geographiques sur la Valachie avec un prospectus d’un atlas géographique & militaire de la derniere guerre entre la Russie & la Porte Ottomanne, publiés par Monsieur de B***, apărută la Frankfurt & Leipzig (Francfort et Leipsic), la editura lui Henri Louis Broenner, în anul 1778. O a doua lucrare, care valorifică într-o oarecare măsură însemnările și expeiența trăită în principate de către Bawer, va fi semnată de Jean Louis Carra și publicată la Iași în 1777: Histoire de la Moldavie et de la Valachie avec une dissertation sur l’état actuel de ces Provinces, par M.C...qui a séjourné dans ces Provinces. Volumul va fi revizuit și completat la o nouă ediție (Nouvelle Édition), în anul 1781, fapt ce va fi semnalat în pagina de titlu: Corrigée & augmentée des Mémoires historiques & géographiques, publiés par M. de B***. Noua edițe, apărută la Neuchatel (Impr. de la Société Typographique), conține 24 de pagini introductive (dedicația către episcopul de Strasbourg, Louis René Édouard de Rohan, alături de un discurs preliminar) și 371 pagini cu textul propriu-zis al lucrării. De la pagina 201 este reluată, practic, lucrarea despre Valahia, un text revizuit și corectat. Prezentând un interes deosebit, lucrarea lui Carra a apărut în ediții succesive, iar în 1857 a fost tradusă și în română de către N.T. Orăşanu, volumul fiind publicat la Imprimeria Naţională a lui Iosef Romanov et. Companie, Bucureşti.
Revenind la documentul cartografic, este de remarcat în primul rând cartușul bogat ornamentat din partea inferioară stânga (planșa 5). Compoziția alegorică are în centrul său chiar pe împărăteasa Ecaterina a II-a, poziționată deasupra tuturor, pe un covor de nori. Dedesubt, acvila rusească bicefală, ține în gheare stema Moldovei și Țării Românești, de care atârnă lanțuri rupte. Mai jos, în partea stângă, un personaj feminin (Rusia) îndeamnă un ofițer rus, în timp ce un boier român îngenuncheat ridică mâinile către împărăteasă. În fundal (partea dreaptă a cartușului), un grup de turci părăsesc în grabă un castel întărit. Un lung text explicativ, privind detalii asupra mișcărilor armatei imperiale rusești pe teritoriul Moldovei în timpul campaniei împotriva turcilor, acoperă aprope în întregime partea superioară dreapta (planșa 2 și puțin din planșa 3): „Explication, des mouvemens de l’Armée de Sa Majesté Imperiale de toutes les Russies dans la Moldavie contre les Turcs depuis le commencement de la guerre presente”. Textul face referire la organizarea și mișcările armatei imperiale ruse împărțite pe campanii astfel: de la N. 1 până la N. 60 sunt indexate acțiunile din campania anului 1769; de la N. 61 până la N. 155 sunt indexate acțiunile din campania anului 1770; de la N. 156 până la N. 168 sunt indexate acțiunile armatei din campania anului 1771; ultima parte, cu index de la N. 169 până la N. 172 sunt marcate acțiunile campaniei din 1770 ale Armatei a 2-a (acțiuni ce se desfășoară cu predilecție pe linia Nistrului). Imediat sub textul detaliat privind desfășurarea campaniilor militare în teritoriul cartografiat, se află legenda semnelor convenționale, care cuprinde câte un simbol pentru orașele fortificate, orașe sau târguri, mănăstiri, sate cu o biserică, sate sau cătune, mori, vaduri, poduri, locuri ale bătăliilor, taberele armatei ruse.
Scara hărții este calculată la 1:288000. De asemenea, există o scară a gradelor de longitudine (cuprinse între 42º și 47º50’), și latitudine (cuprinse între 45º10’ și 48º50’), pe margini.
Din punct de vedere al realizării topo-geodezice, harta are multe defecte și inexactități, fiind mult inferioară hărților iosefine ce se realizau deja în cadrul Imperiului Habsburgic. Proporțiile și calculele geodezice au lăsat mai degrabă locul esteticii. Valoarea documentului cartografic constă în detaliile privind așezările marcate pe hartă, foarte importante pentru cunoașterea teritoriilor aflate între Siret și Nistru, pentru identificarea vechilor așezări, a fostelor puncte de trecere peste râurile și pâraiele cartografiate (prezente în număr mare pe hartă) și pentru multe alte detalii pe care autorul le-a făcut la vremea respectivă pentru uzul armatelor imperiale și pe care a crezut de cuviință să le prezinte ulterior și publicului larg. Trebuie privite însă cu reținere poziționările și dimensiunile multor zone detaliate care au fost eronat cartografiate.
Din punct de vedere al proiectului editorial, atât harta Moldovei cât și cele două lucrări care amintesc documentul și pe care le-am pomenit mai sus, nu elucidează un aspect contradictoriu: autorul îndeamnă cititorul ca pentru detalii privind marșul și taberele corpului de armată a generalului Bauer din campania anului 1771 să consulte și „Harta Țării Românești („Voyéz la Carte de la Valachie”). Din documentația consultată până acum a rezultat că nu a existat și o realizare similară pentru Valahia (cel puțin sub coordonarea lui Friedrich Wilhelm von Bauer), dar se plănuia publicarea „Atlasului geografic și militar care să servește ca o introducere pentru istoria ultimului război între Rusia și Poarta Otomană”. Acest atlas ar fi trebuit să cuprindă harta Moldovei (planșele 1-6), Harta Valahiei și a Banatului de Craiova (planșele 7-10), Harta Podoliei (planșele 11-12), Harta Crimeii (planșele 13-14), Harta completă a celor două maluri ale Helespont-ului de la Marea Neagră la Marea Mediterană (Bosforul și Dardanelele) (planșele 15-18) și Harta Bulgariei (planșele 19-20), iar în continuare până la planșa cu numărul 39 urmau să fie detaliate planuri ale unor fortificații și bătălii, inclusiv bătălii navale (planșele 36-39). Din câte știm azi, atlasul în forma anunțată de autor nu s-a tipărit niciodată, iar planșele 1-6, conținând harta principatului Moldovei cu Basarabia, s-a tipărit pe cheltuiala autorului. Astfel, harta întocmită de Friedrich Wilhelm (von) Bauer va rămâne, pentru o vreme, unica realizare cartografică ce cuprindea Moldova cu Basarabia și Bucovina, cu detalii care au depășit cu mult realizările generale de până atunci.
