Macheta „Trei Regi” realizată de Ary Murnu
Autor: Cristina Barbu
Ary Murnu. Parcurs artistic
Emisiunile apărute la scurt timp după venirea pe tron a regelui Carol al II-lea fac parte din seria emisiunilor care prezintă imaginea regelui. Prima emisiune cu efigia lui Carol al II-lea apare la 19 septembrie 1930 și a fost realizată de Ary Murnu și Ludovic Bassarab. Artistul care a realizat macheta pentru emisiune este Aristomene Gheorghiades Murnu, cunoscut ca Ary Murnu,născut la28 iunie 1881 în Grecia, la Xanti, familia sa fiind de origine macedoneană. Ary Murnu și-a desăvârșit activitatea alături de pictorul și graficianul Arpad Basch, alături de care a realizat numeroase studii de desen și pictură. Împreună cu acesta vizitează Pinacoteca din Budapesta, unde studiază operele lui Rembrandt și Rubens, gravurile lui Goya. A realizat numeroase ilustrații pentru revistele din România, iar încă din primul deceniu al secolului al XX-lea era cunoscut publicului larg. La 1904, îl regăsim pe artist ilustrând alături de Francisc Șirato, paginile revistei Furnica, la care a colaborat 25 de ani. Acesta colabora la Reforma,Viaţa Românească, din 1904, ori în Vatra, unde lucra alături de George Coșbuc, dar și Belgia orientului, Dimineaţa, Adevărul. La 1906 este admis în Societatea Tinerimea Artistică, la saloanele căreia expune, în 1913 obține premiu la Salonul Oficial, iar din 1916 începe să cunoască o reală notorietate. Artistul poate fi regăsit în paginile dosarelor Uniunii Artiștilor Plastici, discutând în cadrul întâlnirilor despre ilustrațiile de carte.
Experiența ilustrațiilor de revistă poate fi observată în măiestria de a reda fizionomiile, exprimarea cu mijloace minime, sintetică în cadrul machetelor pentru timbre poștale și bancnote. Din 1930 artistul începe să realizeze machete pentru timbre, fiind cel care, alături de Ludovic Bassarab, realizează efigia regelui. Seriile realizate de artist poartă amprenta stilului său șiau fost consacrate unor personalități sau momente importante ale istoriei având ca subiecte Centenarul Armatei, Mihai I, trei ani de domnie, Apărarea Patriotică-Victoria, Seceta, Pacea, Recensământul, 90 de ani de la Unirea Principatelor. Ary Murnu a realizat pentru Banca Națională machete pentru bancnote, prin care s-a făcut trecerea de la grafica franceză anterioară la exprimarea de noi simboluri identitare, iar între 1930-1944 au fost tipărite mai multe bancnote care i-au purtat amprenta. Compozițiile sale poartă amprenta detaliului, a schiței realizate minuțios, dar și construcția monumentală a compoziției, cu o amplă muncă de cercetare și documentare pentru elementele simbolice decorative.
Macheta Trei Regi
Macheta realizată de artist se compune din două elemente principale, centrul compus din efigiile celor trei regi, și cadrul care cuprinde elementele de pe stema României. În partea inferioară macheta poartă semnătura artistului. De asemenea, poate fi observată semnătura directorului de poștă care aprobă macheta ca fiind „bun de imprimat” la 29.04.1931. Valoarea nominală care a fost înscrisă pe machetă nu este valoarea aprobată, întrucât compoziția a circulat în cadrul a două emisiuni: 50 de ani de Regat cu valoare nominală de 10 lei, serie pusă în circulație la 10 mai 1931 și Trei Regi, cu valoare nominală de 16 lei, pusă în circulație la 15 noiembrie 1931.
Din punct de vedere compozițional, grafica este încărcată de simboluri. Elementul central, constituit de efigiile celor trei regi, realizate monumental, având portretul regelui Carol al II-lea în prim-plan, urmat de regele Ferdinand, și regele Carol I, se constituie ca o trimitere subtilă la descendența regelui, dar și la reușitele înaintașilor săi, realizându-se astfel un transfer de atribute ale puterii. Dar elementul constitutiv al machetei este cadrul, care dovedește capacitatea de a crea o compoziție grafică, având rol decorativ, dar care este încărcată de însemnătate și care prin numeroasele detalii, reușește să pună în valoarea portretele realiste din centru. Compoziția acestuia reprezintă stema României, fixată prin legea din 23 iunie 1921, deconstruită și transformată în elementele sale componente care se împletesc foarte bine cu monogramele regale.
Semnificații
Deconstrucția elementelor de pe scutul mare se realizează prin prezentarea stemei Țării Româneștiînregistrul superior din stânga, constituită de acvila care ține în cioc o cruce rotunjită de aur, însoțită de un soare și o semilună întoarsă. În registrul superior drept sunt prezentate armele Moldovei: Zimbrul, însoțit de o roză și o semilună, care prezintă o steaîntre coarne.În registrul inferior, înparteadreaptă sunt prezentate armele Banatului cu fostul Banat românesc al Severinului, un pod cu două arcade, ridicat din piatră, fiind o trimitere la podul lui Traian și leul ieșind din pod. De asemenea, sunt prezentate armele Transilvaniei cu Crișana și Maramureș: acvila neagră cu cioc, ieșind din fascie, însoțită de un soare și o semilună conturnată, iar în vârf putem observa șapte turnuri cu două rânduri de creneluri.
De asemenea, sunt reprezentate simbolurile regilor Carol I, Ferdinand și Carol al II-lea și scutul familiei de Hohenzollern, care în partea superioasă prezintă Coroana de Oțel a Regilor României, ce a consituit prin excelență un simbol apreciat, deoarece a fost făcută din oțelul unui tun capturat la 28 noiembrie 1877 la Plevna. Coroana, proiectată și realizată în 1881 de muncitorii de la Arsenalul Armatei de București, a fost turnată din țeava unui tun de calibrul 90 mm, fabricat la 1870 în uzinele Wohlert din Berlin pentru înzestrarea armatei otomane. Cei doi delfini afrontați, având cozile ridicate, inițial simbolul țărmurilor maritime ale Moldovei, au fost folosiți ulterior pierderii acestor teritorii ca simbol pentru Dobrogea, fiind un teritoriu maritim, realizându-se un transfer de semnificație. Elementele de pe stema din perioada interbelică au fost regândite, întrucât, ca urmare a desăvârșirii unităţii statale a României din 1918, se punea problema remanierii armeriilor statului. Iar proiectul stemei de stat s-a votat de către Corpurile Legiuitoare ale regatului. Legea în acest sens votată de Senat pe 18 iulie 1921 şi de Camera Deputaților, două zile mai târziu, în unanimitate, va fi promulgată pe 23 iulie 1921.
Ilustrațiile de pe timbre au constituit un foarte bun mijloc prin care puteau fi reliefate simboluri ale puterii sau elemente culturale menite a fi promovate în rândul publicului, iar potențialul acestora a fost observat de timpuriu. Implicarea regelui Carol al II-lea în domeniul filatelic se poate observa atât în notele din jurnalul său, dar și din implicarea atentă în selectarea compozițiilor, care aveau să se materializeze în cadrul emisiunilor poștale. Macheta poartă astfel numeroase semnificații, atât din punct de vedere compozițional, dar și ca sursă pentru perioada în care au fost create și pentru personalitățile care au stat în spatele acestor creații.
Bibliografie
Andrei Cristian Scăiceanu, Istoria mișcării filatelice din România, Editura Oscar Print, București, 2011.
Andrei Cristian Scăiceanu, Dicționarul machetatorilor mărcilor poștale românești, Editura Oscar Print, București, 2018.
Ernest Oberländer-Târnoveanu şi Horia Ozarchevici, Două proiecte de bancnote şi bilete de tezaur realizate de Ary Murnu în „Muzeul Naţional”, 17, 2005.
Regele Carol al II-lea al României. Însemnări zilnice. 1937-1951, Vol. III, Ed. Scripta, București, 1998.
Ary Murnu. Mărturia unei epoci. Desene, Editura Societăţii Culturale Aromâne București, 2013.
Caterina Preda, Uniunea Artiștilor Plastici din România în documente de arhivă, Ed. Universității din București, București, 2016.
Dan Cernovodeanu, Știința și arta heraldică înRomânia, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1977.
Dan Cernovodeanu, Evoluţia armeriilor Ţărilor Române de la apariţia lor şi până în zilele noastre : sec. XIII - XX, Editura Istros, București, 2005.
