ORDINE ȘI DECORAȚII DIN PRIMUL RĂZBOI MONDIAL
Text: Martin Tudor; foto: Martin Tudor, fototeca MNIR
Ordinul Mihai Viteazul
Nr.inv. 320536 (clasa a III-a, model 1916, AE aurit+email, 12.37 g)
Nr.inv. 75108 (clasa I, model 1916, AE aurit+email, 27.5 g)
Nr.inv. 236271 (clasa a III-a, model 1941, AE aurit+email)
Nr.inv. 102164 (clasa a II-a, model 1941, AE aurit+email, 33.64 g)
Nr.inv. 29108 (clasa a II-a, model 1944, AE aurit+email, 41.34 g)
320538 (clasa I, model 1944, AE aurit+email, 32.86 g)
320535 (minidecorație, AE aurit+email, 1.86 g)
75460 (brevet pentru clasa a III-a acordat Regimentului 70 Infanterie, în anul 1918)
Ordinul „Crucea Regina Maria”
Nr.inv. 48929 (clasa a III-a, model 1917, AE)
Nr.inv. 102146 (clasa a II-a, model 1938, AE aurit)
Nr.inv. 325042 (clasa I, model 1938, AR aurit+email, 19.82 g)
Nr.inv. 176567 (minidecorație, AR aurit, 1.82 g)
Crucea Comemorativă
Nr.inv. 336938 (1916/1918, AE, 12.15 g)
Nr.inv. 126545 (1916/1919, AE, 15.2 g, 2 barete)
Nr.inv. 52592 (minidecorație, 1916/1919, AE)
Nr.inv. 319568 (5 barete), 319569 (6 barete)
Nr.inv. 325857 (4 barete), 86883 (brevet pentru Cruce acordat doamnei Colette Plagino, șefă echipei de infirmiere „Regina Maria” numărul 6, în anul 1926), 87976 (brevet pentru Cruce acordat generalului de divizie Istrate Ioan, în anul 1919)
Participarea României la Primul Război Mondial a însemnat, în primul rând, pierderi umane și materiale, dar și realizarea la sfârșitul războiului a Marii Unirii. Din punct de vedere al distincțiilor, perioada cuprinsă între anii 1916 și 1918 a dus la apariția unor noi decorații adaptate la condițiile impuse de război. Astfel, au fost instituite trei distincții menite să răsplătească curajul în luptă – ordinul militar Mihai Viteazul, în anul 1916, merite în domeniul sanitar – ordinul Crucea Regina Maria, în anul 1917 și participarea în război – Crucea comemorativă a Războiului din 1916-1918, în anul 1918.
Ordinul naţional militar „Mihai Viteazul”
A fost instituit prin Decret Regal nr. 2968, la 26 septembrie 1916. Se acorda exclusiv ofiţerilor, pentru fapte excepţionale de arme, prin care s-au distins în faţa inamicului. Avea trei clase și forma unei cruci treflate, care era din metal auriu, emailat albastru. Dimensiunile erau de 60 mm la clasele I şi a II-a, iar la clasa a III-a, 40 mm. Clasa I avea forma unei broşe (plăci), clasa a II-a se purta în jurul gâtului, iar clasa a III-a în partea stângă a pieptului.
Pe avers, în centru, se regăsea cifrul încoronat al regelui Ferdinand I și pe revers anul 1916. Panglica era vişinie cu marginile aurii; se prindea de cruce printr-o coroană la clasa I și a II-a , iar la clasa a III-a, printr-un inel.
Deşi au existat desene ale Ordinului realizate chiar de regele Ferdinand, iniţial nu s-a stabilit ferm nici modelul, nici modalitatea de conferire şi de purtare, acestea fiind stabilite prin uz, timp de mai mulţi ani. În anul 1927, cu puţin înainte de moartea sa, regele Ferdinand a promulgat un document prin care Cavalerii acestui ordin primeau câteva drepturi materiale: împroprietărirea cu 25 ha pământ arabil, 500 metri pătraţi pentru construcţia unei locuinţe şi transport gratuit pe CFR şi SMR.
În anul 1936, regele Carol al II-lea a stabilit o uniformă specială, cu mantie albă de aba şi o căciulă, asemănătoare cu cea purtată de voievodul Mihai Viteazul. Cavalerii Ordinului o purtau la ocaziile oficiale, când ofiţerilor li se impunea ţinuta de ceremonie – toate serbările naţionale şi patriotice. Pelerina albă avea pe guler, cusute, petliţe în culorile panglicii Ordinului. Ea cădea în falduri până la 25 cm de sol, având marginea căptuşită cu mătase vişinie pe 30 cm lăţime; se prevedea o cruce a Ordinului, cusută în stânga pieptului, din postav albastru bordat cu fir de aur. Căciula era din blană de miel de culoare albă şi se purta doar de ofiţerii în rezervă sau retragere care, sub mantie, aveau frac, costum negru sau național. Ofiţerii activi purtau chipiul uniformei de ceremonie, corespunzătoare armei din care făceau parte.
Abia în 6 noiembrie 1940 apărea primul Regulament al Ordinului, iar prin Decretul Regal nr. 2787 din 8 octombrie 1941 se modifica uşor forma crucii din 1916; noul model s-a conferit pentru fapte de vitejie pe Frontul de Est. Aversul avea, central, cifrul încoronat al regelui Ferdinand, iar pe braţul inferior al crucii, anul 1916. Pe revers, în centru, apare cifrul regelui Mihai I şi, jos, anul 1941.
În anul 1944 a avut loc o altă modificare: prin Înaltul Decret Regal nr. 1935, din 18 octombrie, a fost instituit Ordinul militar Mihai Viteazul cu spade care avea pe avers, în centru, cifrul încoronat al regelui Mihai I și pe revers anul, tot central, apărea anul 1944. Acest model trebuia să-l înlocuiască pe cel din 1941, pentru a face o deosebire între vechii şi noii aliaţi (tip 1941 – germanii care primiseră Ordinul cât timp România fusese în Axă şi tip 1944 – noii aliaţi).
Miniaturile erau identice tipologic cu clasa a III-a a Ordinului, dar de dimensiune mult mai mică, aproximativ 15 mm.
Furajera a fost instituită în anul 1931, ca simbol al faptelor de arme ale unităților decorate cu acest Ordin. Era purtată de ofițeri, subofițeri și trupă, pe timpul cât erau în activitate într-o unitate decorată cu Ordinul Mihai Viteazul, ea făcând parte din uniforma unității.
Ordinul avea şi un drapel, de forma şi dimensiunile stindardului de Cavalerie. Se acorda odată cu însemnele Ordinului, diviziilor şi brigăzilor mixte, citate de trei ori prin Ordin de Zi pe armată, pentru fapte de arme excepţionale, săvârşite pe câmpul de luptă. Culoarea drapelului era culoarea panglicii Ordinului, încadrată de o bandă din fir de aur şi franjuri tot în culoarea panglicii Ordinului. La mijloc erau brodate cu albastru crucea Ordinului, cifrul regelui Ferdinand I şi anul 1916. Pe faţa cealaltă era brodată cifrul suveranului care a acordat Ordinul şi anul în care s-a petrecut evenimentul pentru care s-a acordat ordinul. Hampa stindardului avea lungimea celui de cavalerie, purtând în vârf o pajură şi sub ea un dreptunghi pe care era înscrisă pe o faţă denumirea unităţii, iar pe cealaltă, deviza ONOARE ȘI PATRIE. Sub dreptunghi era o brăţară de argint pe care era gravat numele localităţii unde au avut loc luptele pentru care s-a conferit Ordinul. Stindardul era purtat de o gardă de onoare la toate solemnităţile la care participa unitatea decorată. Regimentele primeau acest înalt ordin în cadrul unor festivități deosebite, drapelul fiind decorat de însuși regele în funcţie.
În timpul Primului Război Mondial au fost acordate distincții pentru ofițerii străini, din Franța, Rusia, Italia, Anglia, Serbia, Japonia și Statele Unite ale Americii. În ceea ce-i priveşte pe aceşti ofiţeri, nu s-a respectat decât parțial procedura legală privind avansarea ascendentă în grad. Cei mai mulți ofițeri francezi cărora le-a fost conferit acest Ordin făceau parte din Misiunea Militară Franceză, iar dintre ruși majoritatea au fost comandanți de mari unități și subunități ce au luptat în cooperare cu armata română. Ordinul „Mihai Viteazul” a fost acordat unui singur regiment străin, Regimentul 57 Infanterie polonez, care a fost decorat de regele Carol al II-lea cu prilejul vizitei sale în Polonia, din anul 1937, când această unitate a primit, onorific, numele și comanda suveranului român.
După 1947 mulţi dintre eroii decoraţi înainte de 1944 au fost persecutaţi, discriminaţi, anchetaţi, judecaţi și mulţi dintre ei condamnaţi la ani grei de detenţie.
Ordinul a fost reînfiinţat în anul 2003, iar dintre vechile drepturi a fost recunoscut doar cel de a păstra uniforma.
Piesele prezentate sunt următoarele: 320536 (clasa a III-a, model 1916, AE aurit+email, 12.37 g), 75108 (clasa I, model 1916, AE aurit+email, 27.5 g), 236271 (clasa a III-a, model 1941, AE aurit+email), 102164 (clasa a II-a, model 1941, AE aurit+email, 33.64 g), 29108 (clasa a II-a, model 1944, AE aurit+email, 41.34 g), 320538 (clasa I, model 1944, AE aurit+email, 32.86 g), 320535 (minidecorație, AE aurit+email, 1.86 g), 75460 (brevet pentru clasa a III-a acordat Regimentului 70 Infanterie, în anul 1918).
Ordinul „Crucea Regina Maria”
A fost instituit prin Decret Regal, la 15 martie 1917. A fost acordat civililor şi militarilor care s-au distins în serviciul sanitar, atât în Primul cât şi în al Doilea Război Mondial sau, pe timp de pace, persoanelor care se remarcau în activitatea de îngrijire a bolnavilor în timpul unor epidemii. Ordinul avea trei clase.
Însemnul avea forma unei cruci gamate stilizate – motiv ales de regină ca un cifru personal, în fond un vechi simbol solar al renaşterii şi fertilităţii.
La clasa I crucea era emailată alb. Pe avers, în centru, se regăsea o cruce roşie, iar pe revers era monograma încoronată a reginei Maria. La celelalte două clase, care erau din bronz și bronz aurit, pe avers era monograma reginei Maria și pe revers anul 1917. Panglica era portocalie.
Clasa I se purta în jurul gâtului. Ordinul avea un număr nelimitat de membri şi a rămas neschimbat până în anul 1938, când panglica portocalie a primit câte o dungă din fir auriu pe margini. Acest Ordin și Crucea „Meritul Sanitar” – instituită în anul 1913 – au constituit, până în anul 1948, distincțiile specifice acordate personalului medical.
Piesele prezentate sunt următoarele: 148929 (clasa a III-a, model 1917, AE), 102146 (clasa a II-a, model 1938, AE aurit), 325042 (clasa I, model 1938, AR aurit+email, 19.82 g), 176567 (minidecorație, AR aurit, 1.82 g).
Crucea comemorativă a Războiului din 1916-1918
Această decoraţie a fost inspirată de distincţiile asemănătoare din Franţa şi Belgia. Prin Înaltul Decret Regal nr. 1744 din 8 iulie 1918 a fost instituită această Cruce comemorativă, pentru a răsplăti militarii şi civilii participanţi la Marele Război. Crucea avea capetele terminate în vârf de săgeată, era confecţionată din metal gri-brun, cu dimensiunile de 40/60 mm. Pe avers, în centru, era cifrul încoronat al regelui Ferdinand I și pe revers anii 1916/1918. Panglica era verde închis cu patru dungi de culoare albastru închis.
Pe panglică se prindeau transversal barete metalice inscripţionate cu numele localităţilor sau regiunilor unde au avut loc lupte importante. Iniţial au fost 11 barete: ARDEAL, CERNA, JIU, CARPAŢI, OITUZ, BUCUREŞTI, TURTUCAIA, DOBROGEA, MĂRĂŞTI, MĂRĂŞEŞTI, TG. OCNA. După anul 1918 s-au mai adăugat baretele: DUNĂREA, 1918, 1919, SIBERIA, ITALIA, TRADIŢIE. Militarii care participaseră la campania din 1919 în Ungaria primeau crucea cu anii modificați pe revers 1916-1919. În anul 1927 s-a adăugat bareta ITALIA, pentru ofiţerii şi gradele inferioare din Legiunea Română din Italia, și bareta SIBERIA pentru cei care luptaseră în acea zonă.
Piesele prezentate sunt următoarele: 336938 (1916/1918, AE, 12.15 g), 126545 (1916/1919, AE, 15.2 g, 2 barete), 52592 (minidecorație, 1916/1919, AE), 319568 (cinci barete), 319569 (șase barete), 325857 (patru barete), 86883 (brevet pentru Cruce acordat doamnei Colette Plagino, șefă echipei de infirmiere „Regina Maria” numărul 6, în anul 1926), 87976 (brevet pentru Cruce acordat generalului de divizie Istrate Ioan, în anul 1919).
