Metal

Ordinul „Sfântul Sava”

MNIR
37455 a-c
Epoca Modernă
Perioada interbelică
Aur, diamante, safire, email
Batere, turnare, emailare, șlefuire
MNIR
 
 
 
  •  
     
     

    Ordinul „Sfântul Sava”

    Text: Tudor Martin; foto: Marius Amarie.

    Muzeul Național de Istorie a României deține una dintre cele mai importante colecții de medalii și decorații, întâlnite la nivel muzeal în țara noastră, atât din punct de vedere numeric, dar mai ales prin raritatea multor distincții regăsite în patrimoniu. Printre acestea se numără și câteva exemplare ale ordinului sârbesc „Sfântul Sava” care au fost acordate unor personalități precum regina Maria a României, generalului Constantin Amza Ștefănescu, medicului Constantin I. Istrati și politicianului țărănist Mihai Popovici. Dintre toate decorațiile de acest tip aflate în patrimoniul muzeului, cea mai spectaculoasă este cea care i-a fost acordată reginei Maria a României, ordinul realizat din aur fiind transformat într-o adevărată bijuterie prin împodobirea acestuia cu diamante și safire.

    Ordinul „Sfântul Sava” a fost instituit în anul 1883, de către regele Milan I Obrenovici și a reprezentat una din decorațiile acordate de statul vecin în perioada cuprinsă între anii 1883 și 1941/1945. Inițial, această distincție, a fost acordată doar civililor pentru a recompensa realizări deosebite în ştiinţe și arte şi pentru servicii aduse Bisericii, Casei Regale și statului, dar începând cu anul 1914 – anul izbucnirii Primului Război Mondial și militarii au fost recompensați cu acest ordin. De asemenea, fost o distincție acordată doamnelor și cetățenilor străini.

    Ca majoritatea ordinelor europene și acesta a avut cinci grade/clase cel mai important fiind cel de Mare Cruce/I, urmat de Mare Ofițer/II, Comandor/III, Ofițer/IV, ultimul fiind cel de Cavaler sau clasa a V-a. Distincțiile comune, produse pentru a fi acordate în masă, aveau primele patru clase aurite, indiferent că erau realizate din argint sau dintr-un aliaj de metale comune, dar pentru anumite personalități au fost comandate și produse decorații realizate din aur și/sau împodobite cu pietre prețioase.

    Fiind vorba de un tip de decorație acordată în timpul domniilor unor regi din două dinastii diferite, au existat o serie de modificări aduse înfățișării acesteia. Primul model, realizat în timpul domniei regelui Milan Obrenovici, îl avea reprezentat pe Sfântul Sava îmbrăcat în veșminte de culoare roșie, pe avers, iar pe revers apărea monograma încoronată a regelui. După instaurarea dinastiei Karagheorghevici (1903), monograma de pe revers a fost înlocuită cu anul instituirii decorației – 1883, dar există și cazuri de distincții care au trecut anul 1882 (anul proclamării regatului). Al treilea și ultimul model, realizat începând cu anul 1921 (începutul domniei regelui Alexandru I), îl prezenta pe sfânt îmbrăcat în veșminte de culoare verde, reversul rămânând tot cu anul 1883. Până la izbucnirea Primului Război Mondial majoritatea decorațiilor au fost produse de firme austrice, precum G. A. Schied din Viena, iar din anul 1915 acestea au fost realizate de mai multe firme franceze, elvețiene și locale printre care se numără Arthus Bertrand din Paris, Huguenin Frères din Le Lôcle și Fran Sorlini din Varaždin.

    Însemnul ordinului are forma unei cruci malteze cu brațele emailate alb, partea interioară, și albastru, spre margine. Brațele au în fiecare vârf câte o globulă, iar între ele este plasat câte un vultur bicefal încoronat, care are pe piept stema statului sârb. De brațul superior al crucii este atașat un ornament în formă de floare de crin, de care este prinsă o coroană regală, în vârful căreia este inelul pentru panglică. Pe avers, în centrul însemnului, este reprezentat Sfântul Sava, îmbrăcat în veșminte roșii sau verzi (depinde de tipul decorației), binecuvântând cu mâna dreaptă și ținând în cea stângă o cârjă arhierească, la primele două modele, sau având în mâna dreaptă o ripidă și în cea stângă o carte deschisă, în cazul ultimului model. Pe banda albastră care înconjoară reprezentarea centrală apare proverbul – Prin muncă omul este slăvit. În cazul reversului există mai multe tipuri de medalioane centrale: la primul model apare monograma încoronată a regelui (MI), al doilea model poate avea anii 1882 sau 1883, iar la ultimul model apare numai 1883. Banda albastră de pe această parte este identică pentru toate modelele, fiind decorată cu o cunună de lauri. Panglica acestui ordin era albă cu două dungi bleu spre margini.

    Placa/steaua, acordată numai în cazul primelor două grade (Mare Cruce și Mare Ofițer), are forma unei stele cu opt mănunchiuri de raze, pe care a o fost aplicat aversul însemnului. Reversul acesteia este lis însă, de obicei, pe acul de prindere apar denumirea producătorului, poansoane și marcaje.

    Această decorație poartă numele Sfântului Sava (Rastko Nemanja, cca. 1175-1236), fiu al principelui sârb Ștefan Nemanja. Sfântul Sava a fost primul arhiepiscop al Bisericii Ortodoxe Sârbe autocefale și este considerat fondatorul acesteia. Ea nu trebuie confundată cu o altă distincție sârbească care poartă același nume, creată în anul 1985 și care este acordată, în continuare, de către Biserica Ortodoxă Sârbă.

     

    Decorațiile prezentate sunt următoarele: 37455 a-c (acordată reginei Maria a României, grad de Mare Cruce, model II, aur, diamante, safire, email), 67377 a-b (acordată politicianului Mihai Popovici, grad de Mare Cruce, model III, argint aurit, argint, email), 167960-167961 (acordată medicului Constantin I. Istrati, Mare Ofițer, model II, argint aurit, argint, email), 325058-325059 (grad de Mare Ofițer, model III, argint aurit, argint, email), 324163 (grad de Comandor, model I, argint aurit, email), 324575 (grad de Ofițer, model II, argint aurit, email), 86891 (acordată Colettei Lahovary Plagino - membră a Societății Naționale de Cruce Roșie din România, grad de Ofițer, model III, argint aurit, email) și 126524 a (acordată lui Cristache Dimitrescu - șeful Oficiului Poștal al Palatului Regal, grad de Cavaler, modelul III, argint, email).