Diverse

STEREOSCOP „TAXIPHOTE”

MNIR
60710
Istorie Modernă
Începutul sec. XX
lemn, ebonită, metal, sticlă
fasonare, lăcuire, turnare, asamblare, încrustare
H = 48 cm; lățime partea superioară: 24 cm; lățime bază: 28 cm
MNIR
 
 
 
  •  
     
     

    STEREOSCOP „TAXIPHOTE”

    Text. Cornel-Constantin Ilie / Foto: Marius Amarie

    Carcasă din lem, de culoare „cireș”; în interior se află mecanismul (metalic) pentru expunerea și vizualizarea clișeelor; la exterior se află mai multe sisteme pentru acționarea mecanismului de expunere (manetă metalică, lanț cu inel), dispozitivul binocular pentru vizualizare (cu posibilitatea de reglare a distanței intrapupilare cu ajutorul unei manete și a unei scale, și a distanței față de imaginile expuse cu ajutorul unor butoane de reglaj, dipuse lateral), disc reglabil pentru selectarea nivelului clișeelor ce urmau a fi privite.

    Pe una dintre laturi află o fereastră, din sticlă, prin care intra lumina. În partea de jos a carcasei, care este mai lată decât cea superioară, se află trei sertare, din ebonită, în care sunt depozitate clișeele (fiecare sertar are câte patru compartimente, în care puteau intra câte 25 de clișee de 45 x 107 mm). Pe marginea cutiilor de ebonită în care se află clișeele este trecut numele inventatorului și localitatea: J. Richard – Constructeur – Paris. Pe partea din față sunt prinse trei plăcuțe din ebonită, cu informații.

    Pe plăcuța de sus este adresa fabricantului:

    Le taxiphote Stereo-Classeur Distributeur automatique Brevete S.G.D.G. Rue Halèvy, 10 et Rue Melerbeer, 7 Usine: 25, Rue Melingue – Paris.

    Pe cea de-a doua, adresa magazinului unde a fost expus: Economu & Zlatko București – Strada Șelari 4

    Pe cea de-a treia, instrucțiunile de folosire:

    Functionement

    1 Lecture des indications des vues: Tirer l`anneau de gauche et regarder avec l`œil droit. (Citiți indicațiile pentru vizualizare. Trageți de inelul din stânga și priviți cu ochiul drept).

    2 Changement des plaques: Appuyer sur le grand levier de droite et le laisser remonter doucement. Le coup de timbre annonce la dernière vue. (Schimbarea plăcilor: Apăsați maneta mare din dreapta și lăsați-o să se ridice încet. Clinchetul anunță ultima vizualizare.)

    3 Ramener á la première plaque: Maintenir baissé le grand levier de droite et tourner le bouton à aiguille jusqu`au No. 1. En s`arrêtant sur un numéro quelconque, la plaque correspondante apparaitra. (Reveniți la prima placă: Țineți apăsată maneta mare din dreapta și rotiți indicatorul până la poziția Nr. 1. oprindu-se la un număr oarecare, va apărea placa corespunzătoare/respectivă).

     

    Fotografia stereoscopică

    Stereoscopia. Definiţie: Ramură a opticii care studiază vederea în relief, metodele și instrumentele stereoscopice. Procedeu de înregistrare și redare a imaginii care permite reconstituirea tridimensională a subiectului fotografiat sau filmat. Principiile stereoscopiei au fost formulte încă din anul 1832 de către fizicianul englez Sir Charles Wheatmore. Fotografia stereoscopică a apărut la scurt timp după invenția procedeului fotografic.

    Cu ajutorul unor aparate simple numite stereoscoape, stereogramele dădeau posibilitatea privitorului să vadă imaginea tridimensională a subiectului fotografiat. Succesul cunoscut de acest tip de fotografie a fost deosebit de mare în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și la începutul secolului al XX-lea. Stereoscoapele au evoluat și ele, de la cele simple, în care putea fi introdus un singur clișeu (adică o pereche de imagini „gemene”), până la sisteme mai complicate, care puteau să stocheze zeci sau sute de imagini și să permită expunerea automată a unui număr mai mare de stereograme.

    Fotografia stereoscopică este bazată pe principiul că, dacă două fotografii sunt realizate din aproximativ aceeași poziție (ținând cont de distanța intrapupilară, care este de 6,5 cm), cele două imagini bidimensionale se vor contopi într-una singură, tridimensională, dacă sunt vizionate în așa fel încât fiecare ochi să vadă imaginea potrivită lui. Jules Richard a patentat primul aparat pentru realizarea stereogramelor, denumit „Verascope”, în anul 1893. Câțiva ani mai târziu, în 1899, a patentat și primul model pentru vizualizarea stereogramelor, „Taxiphote”, care, cu îmbunătățirile ulterioare, avea să rămână popular până în anii 30 ai secolului al XX-lea. Richard a introdus propriul format pentru clișeele stereoscopice – 45 x 107 mm, ceea ce a permis ca aparatul să fie mai compact și mai ușor de transportat.

    Taxiphote avea un mecanism simplu, dar eficient, cu ajutorul căruia stereograma era adusă în câmpul vizual, apoi era repusă în lăcașul său din compartimentul corespunzător, de unde era selectat, automat, alt clișeu. Jules Richard (1848 – 1930) A fost fiul lui Félix Richard, fabricant de instrumente optice și de măsură, și nepotul lui Gustave Froment, cunoscut fabricant de instrumente electrice. Jules continuat afacerea tatălui, dovedind calități de om de afaceri și de inventator. Împreună cu inginerii săi a proiectat numeroase instrumente: barometre, termometre, cronografe, dinamometre etc și s-a orientat spre un domeniu aflat în plină dezvoltare: fotografia, acordând o mare atenție fotografiei stereoscopice. El a patentat Verascop-ul, cel mai bine vândut stereoscop al perioadei (peste 52.000 de bucăți). Richard a avut o slăbiciune pentru femei și pentru fotografia nud. În apropierea casei sale din Paris a construit un Atrium unde a realizat numeroase fotografii tinerelor ce pozau în zeițe, nimfe etc.